Publicatii

 

Al Doilea Congres Mondial de Rezilienta

Universitatea de Vest Timişoara, 08-10 mai 2014

 

 

Rezilienţa adolescenţilor consumatori de droguri

 

 

 

 

Silviu BUCUR, Agenţia Naţională Antidrog, judeţul Prahova, România

Lavrin COVACI, Baroul Bucureşti, România

(s_bucur_2004@yahoo.com, office@lavrincovaci.ro)

 

 

Abstract

Adolescenţa reprezintă perioada când nivelul inteligenţei se diversifică şi aptitudinile individuale încep să se facă remarcate, fiind o perioadă de tranziţie în viaţa omului, iar riscul consumului de droguri este ridicat, în multe cazuri adolescenţii consumă dorgurile din dorinţa de a fi diferiţi de ceilalţi, de a cunoaşte şi experimenta alte senzaţii sau încearcă să găsească un refugiu din cauza multiplelor probleme pe care le întâmpină în viaţa de familie sau în afara ei. Prima experienţă cu drogurile poate conduce inevitabil la dependenţă, iar din acel moment întreaga viaţă a adolescentului este ameninţată, contextul social, familial şi educativ având o mare influenţă asupra adolescentului respectiv, fiecare într-o anumită măsură. Rezilienţa se cercetează şi se prezintă alături şi în legătură directă cu evenimente traumatice care apar în viaţa oamenilor, evenimente care fără îndoială conduc la dezvoltarea sau apariţia unor manifestări psihopatologice, de genul depresiei, stersului post-traumatic, comportamente dependente. Adolescentul consumator de droguri poate deveni rezilient, îşi poate dezvolta şi îşi poate recupera încrederea în sine, poate căpăta şi mai multă putere de a lupta împotriva dependenţei de droguri, conştientizând în acelaşi timp că lupta pe care o poartă este una foarte grea şi de lungă durată. Este extrem de important ca adolescenţii care se confruntă cu consumul de droguri să fie ajutaţi să devină persoane reziliente, să-şi capete adolescenţa pierdută şi să poată începe un alt drum în viaţă care să le arate părţile bune ale vieţii.

 

Cuvinte cheie: droguri, adolescent, rezilienţă, consumator de droguri

 

 

1.  Introducere

 

Consumul de droguri la adolescenţi a reprezentat dintotdeauna o preocupare pentru orice societate, deoarece în această perioadă a adolescenţei mulţi tineri caută să experimenteze diferite moduri de a trăi mai mult sau mai puţin neconvenţional, toate acestea explicându-se şi prin transformările care survin din punct de vedere biologic, cognitiv, social şi psihologic. Există diverşi factori care conduc la consumul de droguri în rândul adolescenţilor, aceştia fiind vulnerabili, unii dintre ei provin din familii destrămate, din medii nefavorabile, au anturaje neadecvate personalităţii lor, însă există posibilitatea ca aceşti adolescenţi care se confruntă cu problema dorgurilor să beneficieze de măsuri şi tratamente care să-i aducă din nou pe drumul ce bun, adolescentul putând fi rezilient în faţa drogurilor.

 

2.  Adolescenţa şi consumul de droguri

 

De-a lungul timpului au existat numeroase cercetări şi studii privind perioada adolescenţei, aceasta fiind o perioadă din viaţa fiecărui individ când survin numeroase modificări emoţionale, fiziologice, psihologice, care contribuie la conturarea personalităţii individului. Adolescenţa reprezintă perioada când şi nivelul inteligenţei se diversifică şi aptitudinile individuale[1] încep să se facă remarcate, fiind o perioadă de tranziţie în viaţa omului, iar riscul consumului de droguri este ridicat, în multe cazuri adolescenţii consumă dorgurile din dorinţa de a fi diferiţi de ceilalţi, de a cunoaşte şi experimenta alte senzaţii sau încearcă să găsească un refugiu din cauza multiplelor probleme pe care le întâmpină în viaţa de familie sau în afara ei[2].

Psihologul american Stanley Hall în lucrările sale remarcabile relata faptul că adolescenţa este  o perioadă de „criză puternică”, care prin „ruptura” de vârsta copilăriei produce diferite tulburări fiziologice, apar dezechilibre şi situaţii de inadaptare în sfera socială, adolescentul adoptând o poziţie de refuz faţă de părinţi, şcoală şi chiar de societate uneori, dorind propria sa autonomie[3]. „Criza” adolescenţei nu este altceva decât o negare pe care adolescentul o are asupra propriei sale identităţi, câutând să-şi instaleze o nouă identitate care să-l plaseze în rândul adulţilor. Adolescentul este preocupat în mod continuu sa caute diferite mijloace „de a fi” şi „de a apărea” în faţa celorlalţi din jurul lui, fiind axaţi pe responsabilităţi care să-i facă să-şi măsoare forţele şi să demonstreze „ceva” celor din jur. Aşadar, această perioadă de adolescenţă prezinţă cel mai ridicat risc pentru consumul de droguri, iar primele experienţe pe care un adolescent le are cu dogurile, poate conduce la instalarea dependenţei, chiar dacă aceştia nu-şi dau seama că drogurile le pot cauza multiple alte probleme, adolescentul neconştientizând riscurile pe care le prezinţă dorgurile, poate dintr-o slabă informare sau poate că ei cred că pot controla consumul.

Prima experienţă cu drogurile poate conduce inevitabil la dependenţă, iar din acel moment întreaga viaţă a adolescentului este ameninţată. Astăzi, fumatul unei ţigări de marijuana a devenit un ritual pentru mulţi adolescenţi de a se asocia cu un grup, marijuana este doar prima etapă care îi împinge pe adolescenţi să continue să consume şi alte tipuri de droguri, din pură curiozitate[4]. Tânăra generaţie, din păcate se confruntă din ce în ce mai mult cu problema drogurilor, iar adulţii din jurul lor sunt de cele mai multe ori prinşi nepregătiţi în faţa acestui fenomen. Şi contextul social actual are o mare influenţă asupra consumului de droguri la adolescenţi, din acest context social se desprinde şi comunitatea sau locul din care face parte adolescentul şi care influenţează cu desăvârşire comportamentul tânărului, care de multe ori e curios să experimenteze crezând că astfel se maturizează şi capătă experienţe nebănuite. Uneori chiar părinţii au o influenţă negativă, dacă se ia în considerare cazul în care îi oferă copilului o ţigară doar ca să vadă tânărul ce înseamnă, părintele considerând că poate controla situaţia, nerealizând faptul că acesta este doar un prim pas spre ceva ce poate fi mai rău[5].

Familia adolescentului consumator de droguri are o mare influenţă asupra acestuia, familia fiind primul suport al adolescentului pentru a face faţă schimbărilor care intervin în această perioadă. Există familii incomplete, părinţii au un comportament neadecvat pe care orice adolescent îl percepe în felul său, de cele mai multe ori negativ şi nu înţelege problemele adulţilor, iar toate acestea pot constitui cauze care produc adolescentului tulburări de comportament el simţinând poate nevoia de iubire, de atenţie din partea părinţilor, iar dacă aceste nevoi nu sunt satisfăcute cum doreşte adolescentul, atunci acesta caută o compensare din altă parte sau chiar un refugiu, iar din păcate în multe cazuri acesta este consumul de droguri, fiind cea mai rea alegere pe care tânărul o face[6].

Tot timpul omul este pus să aleagă, indiferent de situaţie sau de lucrul pe care îl alege, există posibilitatea de a alege ce consideră că e bine sau nu. Aşa se întâmplă şi în cazul adolescenţilor care sunt puşi să aleagă în „a consuma droguri” sau „nu a consuma droguri”, iar alegerea stă în mâna lor, insă fiind oameni în plină transformare, ei nu percep cu multă claritate de reprezintă cu adevărat consumul de droguri, tentaţiile în societatea contemporană fiind la orice pas. Aşadar, adolescentul, înainte de a alege să consume droguri, trebuie să deţină măcar un minim de informaţii care să-l facă să-şi pună o serie de întrebări şi să caute răspunsuri la persoane de bună-credinţă, la adulţi, la profesori, la părinţi sau fraţi mai mari. Poate că grupul de prieteni nu este cel mai indicat în astfel de cazuri să ofere sfaturi sau să-l îndrume pe adolescent spre o anumită cale, deoarece şi indivizii care alcătuiesc un anumit grup de prieteni au cam aceeaşi vârstă, iar cunoştinţele lor nu sunt atât de bogate în acest sens. Adolescentul înainte de a fi curios cu privire la ceea ce înseamnă „a consuma droguri”, mai bine şi-ar îndrepta atenţia sper alte lucruri care îi pot dezvolta diferite abilităţi, ca pe mai târziu să devină un adult folositor societăţii.

 

 

 

3.  Rezilienţa adolescenţilor consumatori de droguri

 

În lucrările de specialitate, termenul de rezilienţă este prezentat în diferite moduri, însă într-un sens general acceptat, rezilienţa este capacitatea individului de a face faţă tuturor dificultăţilor sau problemelor care survin în viaţa acestuia, continuând să meargă mai departe indiferent de obstacole. Psihologia a dezvoltat acest concept foarte mult în ultimii ani, punând fiinţa umană într-o imagine pozitivă. Rezilienţa se cercetează şi se prezintă alături şi în legătură directă cu evenimente traumatice care apar în viaţa oamenilor, evenimente care fără îndoială conduc la dezvoltarea sau apariţia unor manifestări psihopatologice, de genul depresiei, stresului post-traumatic, comportamente dependente[7].

În consumul de droguri, în cazul adolescenţilor şi nu numai, există multiple moduri ca aceştia să poată lupta împotriva dependenţei. În primul rând, adolescentul trebuie să recunoască problema cu care se confruntă, iar apoi să ceară ajutorul persoanelor specializate şi să accepte acest ajutor[8]. Consilierea în acest caz reprezintă o fază importantă a tratamentului. În urma consilierii psihologice a adolescentului consumator de droguri, acesta se poate transforma într-o persoană rezilientă, prin care adolescentul consumator de droguri poate adopta o atitudine pozitivă faţă de ceea ce va urma în recuperarea sa, acesta devenind optimist. Adolescentul îşi poate dezvolta şi îşi poate recupera încrederea în sine, poate căpăta şi mai multă putere de a lupta împotriva dependenţei de droguri, conştientizând în acelaşi timp că lupta pe care o poartă este una foarte grea şi de lungă durată[9].

Adolescentul, consumator de droguri, nu este singur în lupta contra dependenţei, ci el va avea întodeauna un suport specializat care îl transformă într-o persoană rezilientă, el beneficiind şi de o terapie cognitiv-comportamentală care se poate face pe o perioadă îndelungată, care îl ajută pe adolescent să-şi schimbe comportamentul indezirabil prin expunerea clară a celui dezirabil, oferindu-i adolescentului diverse oportunităţi şi recompense, mai ales dacă acesta se apropie de atingerea obiectivelor schimbării.

Conform studiilor realizate în sfera psihologică în ceea ce priveşte rezilienţa adolescenţilor consumatori de droguri, sunt prezentate două feluri de abilităţi pe care aceştia le au, şi nu numai ei, ci şi adolescenţii care nu se confruntă cu problema drogurilor, aceste abilităţi fiind unele intrinseci şi extrinseci. Abilităţile intrinseci fac referire la capacitatea adolescentului de „a se conduce” şi vizează sentimentul de empatie, de grijă, de capacitatea de a lua decizii, stima de sine, siguranţă, în timp ce abilităţile extrinseci vizează capacităţile de a relaţiona în plan social şi fac referire la grija familiei, la relaţiile care se stabilesc în interiorul familiei, suportul pe care îl oferă familia adolescentului consumator, relaţiile acestuia cu şcoala, relaţiile lui cu comunitatea în care trăieşte şi cu grupul de prieteni.

Rezilienţa este asociată cu trauma, traumă care poate apărea şi în rândul adolescenţilor consumatori de droguri, care pot cunoaşte şi traversa numeroase suferinţe şi momente tarumatice care să-i facă să se trezească la realitate şi să accepte faptul că trebuie să-şi revină şi să lupte împotriva dependenţei de droguri. Există în sfera luptei împotriva consumului de droguri conceptul de reabilitare care într-o mare măsură se învecinează cu rezilienţa, deoarece în urma reabilitării sau pe parcursul acesteia, adolescentul consumator de droguri capătă putere de luptă, îşi recuperează stima de sine şi mai târziu poate povesti altora propria experienţă, deoarece pe parcursul reabilitării, acesta s-a transformat într-un adolescent rezilient, fiind perceput chiar ca pe un exemplu.

Există în cazul adolescenţilor consumatori de droguri un program denumit „Fast Track” care îi ajută pe aceştia să se transforme în persoane reziliente, acest program vizează modificarea comunităţii terapeutice, conceptul de „comunitate” referindu-se la un agent de schimbare care are la bază ideea că a fi membru într-o comunitate ajută la dezvoltarea sentimentului propriei identităţi, al apartenenţei sociale, al creşterii stimei de sine, a admiraţiei persoanel, a curajului, a puterii de luptă şi al securităţii[10].

Programul „Fast Track” conţine mai multe segmente în ajutorarea adolescenţilor consumatori de droguri, contine tratament pentru consumul de droguri, autoschimbare cognitivă, sprijin din partea părinţilor prin implicarea lor, dezvoltarea abilităţilor sociale şi educative. Specialiştii care se ocupă cu implementarea acestui program pentru recuperarea adolescenţilor consumatori stabilesc un nivel al aşteptărilor pe care tinerii le au în urma programului şi îi motivează pe aceştia să-şi atingă scopurile pe care aceştia şi le-au propus încă de la început. Pentru ca aceste scopuri să poată fi atinse trebuie să se facă prin schimbările patternurilor negative care apar la nivel cognitiv, comportamental şi emoţional, întregul program datorită intervenţiilor specializate îi ajută pe aceşti adolescenţi să poată adopta un stil de viaţă sănătos, să recapete încredere în forţele proprii, punându-i pe aceştia în rând egal cu ceilalţi care nu se confruntă cu problema drogurilor[11].

Toate sarcinile pe care specialiştii le acordă consumatorilor de droguri care fac parte din acest program sunt unele care îi implică pe aceştia în munca în echipă, ceea ce îi ajută pe aceştia să poată evolua şi pe plan personal, ajutându-se astfel în mod individual deoarece pot descopri alte abilităţi, munca în echipă realizându-se în rândul adolescenţilor pe respect reciproc, cu sprijin, încredere, ceea ce implicit va conduce la respectul de sine, faţă de oamenii din jurul lor şi faţă de societate în general. Tot in cadrul programului, adolescenţii care participă la acest program pot beneficia şi de o tabără art-terapie care le oferă posibilitatea de autocunoaştere, în cadrul unei astfel de tabere adolescentii cunosc şi alte laturi frumoase ale vieţii cum ar fi sportul care implicit aduce sănătate fizică cât şi psihică, unii îşi pot descopri talente artistice care îi fac să se desprindă mult mai uşor de fenomenul drogurilor.

Este extrem de important ca adolescenţii care se confruntă cu consumul de droguri să fie ajutaţi să devină persoane rezileinte, să-şi capete adolescenţa pierdută şi să poată începe un alt drum în viaţă care să le arate părţile bune ale vieţii. Poate un astfel de efort este major, implică multă implicare afectivă, însă fără un astfel de efort, adolescentul nu se poate ajuta singur. Trebuie să existe o implicare afectivă din partea tuturor celor din jurul adolescenţilor care consumă droguri, deoarece ei simt nevoia de sprijin necondiţionat, deoarece în acele momente ei se confruntă cu dualitatea sentimentelor, adică să continue să consume droguri sau să lupte împotriva lor.

Adolescenţii, consumatori de droguri pot deveni persoane reziliente, indiferent de cât de lungă şi grea este lupta împtriva drogurilor, ei pot deveni exemplele tinerilor consumatori de droguri viitori, deoarece au puterea de a accepta ce li s-a întâmplat, au căpătat încredere în forţele proprii, pot da încredere altora care se confruntă cu această problemă. Rezilienţa este un termen care cuprinde o multitudine de afecte şi trăiri pe care consumatorul de droguri le pierde pe tot parcursul perioadei de consum de droguri, adolescentul consumator de droguri îşi poate crea o imagine de sine mult mai bună, îşi pot creşte rezultatele la şcoală, pot reveni la studii în cazul în care au renunţat pe parcurs, în faţa părinţilor pot deveni copiii de altădată, iar pe mai târziu pot deveni adulţii responsabili de care societatea are mare nevoie.

 

 

 

4.  Concluzii

 

Consumul de droguri în rândul adolescenţilor este o problemă reală pe care societatea, în ansamblul său, o întâmpină şi o acceptă, însă de multe ori acest fapt este respins sau ignorat, ca şi cum n-ar există un pericol adevărat în acest sens. Dependenţa de droguri reprezintă o stare psiho-bio-socială care implică proprietăţile drogurilor, personalitatea consumatorului, familia, mediul social, şcoala, fiecare cu dimensiunea sa, care la final creează tabloul individual al consumatorului de droguri.

Există, însă posibilitatea revenirii la starea de bine, al normalitate mai bine zis, a adolescentului consumator de droguri, iar acest lucru se face prin terapie, prin ajutorare reciprocă, deoarece în momentul în care acesta recunoaşte că se confruntă cu o problemă, atunci înseamnă că e un prim pas în ajutorarea lui pentru a deveni o persoană rezilientă. Un astfel de adolescent poate fi transformat într-o persoană puternică care să lupte împotriva dependenţei, să lupte pentru propria supravieţuire şi pentru viaţa sa, întreg viitorul fiind în faţa ochilor săi.

 

 

 

5.  Bibliografie

 

·      Abraham P., Nicolăescu D., Comunitatea terapeutică. Metodă de tratament a persoanelor dependente de droguri, Editura Civitas, București, 2006;

·      Alexandrescu G.,  Zamfir S.,Raportul de cercetare – Consumul de droguri în rândul tinerilor din România, Editura Fundaţiei „Salvaţi copiii”, București, 2007;

·      Campbell R., Copiii noştri și drogurile, Editura Curtea Veche, București, 2001;

·      DohrenwenB.P., The role of adversity and stress in psychopathology: some evidence and its implicatons for theory and research. Journal of Health and Social Behavior, American Sociological Association Stable, 2000;

·      Duclos G., Laporte D., Ross J., Încrederea în sine a adolescentului. Copilul la vârsta ingrată, Editura House of Guides, Bucureşti, 2009;

·      Hall Stanley, Adolescence: its psychology and its relations to physiology, anthropology, sociology, sex, crime, religion and education, New York, D. Appleton & Co, 1904;

·      Răşcanu R., Alcoolul și droguri: „virtuţi” și capcane pentru tineri, Editura Universităţii din București, București, 2004.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 



[1]
R. RăşcanuAlcoolul și droguri: „virtuţi” și capcane pentrutineri, Editura Universităţii din București, București, 2004, p. 7.

[2] P.Abraham,D.Nicolăescu,Comunitatea terapeutică. Metodă de tratament a persoanelor dependente de droguri, Editura Civitas, București, 2006, p. 256.

[3] Stanley Hall, Adolescence: its psychology and its relations to physiology, anthropology, sociology, sex, crime, religion and education, New York, D. Appleton & Co, 1904, p. 78.

[4] Ross Campbell, Copiii noştri și drogurile, Editura Curtea Veche, București, 2001, p. 15.

[5] G. Alexandrescu, S. Zamfir,Raportul de cercetare – Consumul de droguri în rândul tinerilor din România, Editura Fundaţiei „Salvaţi copiii”, București, 2007, pp. 70-71.

[6] G. Alexandrescu, S. Zamfir, op. cit., pp. 73-74.

[7] B.P. Dohrenwen, The role of adversity and stress in psychopathology: some evidence and its implicatons for theory and research. Journal of Health and Social Behavior, American Sociological Association Stable, 2000, p.19.

[8] P. Abraham,D. Nicolăescu,op. cit., p. 260.

[9] G. Duclos, D. Laporte, J. Ross, Încrederea în sine a adolescentului. Copilul la vârsta ingrată, Editura House of Guides, Bucureşti, 2009, p. 102.

[10] P. Abraham,D. Nicolăescu,op. cit., p. 273.

[11] P. Abraham,D. Nicolăescu,op. cit., p. 273.

ne în lucru

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Noutati & Evenimente

La data de 01 februarie 2014 au intrat în vigoare următoarele acte normative: noul Cod penal, pus în aplicare prin Legea nr. 187/2012, noul Cod de procedura penală, pus în aplicare prin Legea nr. 255/2013  și Legea nr. 254/2013, privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele de judiciare în cursul procesului penal.   La data de 15 februarie 2013 a intrat in vigoare noul Cod de procedura civila.   Prin OUG nr. 44/2012 s-a dispus amânare intrării în vigoare a noul Cod de procedură civilă pentru data de 01 februarie 2013. Anterior, actul normativ urma să intre în vigoa

© Copyright Cabinet de avocat
Covaci Lavrin-Ioan. 2011
Design by Azzaro Co.